Jurnal Intim

"Cand, peste multi ani, tineretea se va stinge lin, lin, vei veni aici si vei sfarsi tot ce vei mai avea viu, cald, tanar, de prisos, in suflet si in trup. Ingaduie acest sfat intr-un jurnal pe care, poate, nu-l vei citi niciodata."

                                                                                           Mircea Eliade.

Trist si dureros se evapora fiecare lacrima varsata pentru el...trist si dureros ramane infipta cate o cicatrice mica, mica, in sufletul si-asa damnat, rupt, strain de trup, mizer si uitat departe, printre oameni de mult apusi. Si pentru ce? Pentru amintirile cu care se hraneste, infometata mereu de Timpul trecut, de suflete moarte, negre de soarta. Amintiri stupide, pline de cuvinte aruncate din plictis, menite sa alinte, sa indulceasca pana si cel mai amar trup, cand, de fapt, sunt cuvinte care ard, sfasie, chinuie, numai nu ucid... Timpul nu face decat sa adanceasca ranile, pentru ca "doza" atat de dorita de cuvinte nu mai ajunge unde trebuie... Intra in sevraj si singurul mod prin care mai poate simti aroma drogului ramane visul...dulce si chinuitoare iluzie a Timpului Sacru...

...si pentru ce?...