Ai trecut prin viata mea ca si cum ai fi mers pe boulevard... Nu ti-a pasat de ceea ce ai fi putut lasa in urma, pentru ca, in fond, tu te plimbi pe boulevard in fiecare zi. Ce-ar fi fost daca te-ai fi oprit un minut? Ti-era frica de claritatea cu care m-ai fi vazut in noaptea aia plina de ger si de gheata? Da, asa e...n-ai mai fost noaptea la promenada...Si eu atat de vizibila...
In goliciunea negrului m-ai simtit mai mult decat trebuia. Mi-am deschis fiecare por pentru tine. Ai fost cel dintai si singurul care mi-a insuflat atata pasiune daemonica...cel dintai si singurul care m-a omorat cu ochii coplesiti de albul zapezii de noiembrie.
Acum e vara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu